Transport agregate de orice fel
Transportam agregate de balastiera de orice fel. Nisip (0-4m) •Pietris (8-16mm •Balast (0-40 mm) •Margaritar (4-8mm) •Piatra mare (16-31mm) •Piatra sparta (25-63,0-63 mm) •Refuz de ciur (25-63mm). Citeşte mai mult »
Transport pământ vegetal şi de umplutură
Transport pământ vegetal, agregate de orice fel, demolari case, umpluturi, etc .Preţul este in funcţie de curse efectuate şi locație! Citeşte mai mult »
Transport gunoi vrac sau la sac
Transport şi debarasez gunoi. Vrei să scapi de mormanul de gunoi rapid? Nimic mai simplu, dă-ne un telefon! Citeşte mai mult »
Transport mobilă veche şi moloz
Transport şi debarasez mormane de moloz şi mobilă veche. Tocuri de geam, geamuri, cioburi, sticle şi alte gunoaie menajere. Citeşte mai mult »
Transport balast şi nisip
Vrei agregate pentru construcţia ta? Sună-ne şi ţi le aducem în maxim 24 de ore. Citeşte mai mult »
Bucureştean, amendat cu 3.000 de lei pentru că şi-a lăsat sacii cu moloz în stradă FOTO
Un bărbat din Capitală a fost amendat, ieri, de poliţiştii locali după ce a fost surprins lăsând mai mulţi saci cu moloz pe stradă.
Ieri, în jurul orelor 17.00 , poliţiştii locali care se aflau în patrulare în zona Str. Fabricii au depistat un bărbat în vârstă de aproximativ 50 ani în timp ce depozita mai mulţi saci cu deşeuri provenite din construcții pe domeniul public. Mai mult decât atât, din verificări s-a demonstrat că acesta nu avea încheiat un contract de evacuare a deșeurilor cu o societate de salubrizare autorizată în acest sens.
Agenții au aplicat o sancțiune contravențională în valoare de 3.000 de lei pentru încălcarea HCGMB nr. 120/2010 privind Normele de salubrizare și igienizare ale Municipiului București.
Potrivit hotărârii mai sus menționate, persoanele fizice au obligaţia să nu abandoneze sau să depoziteze deșeuri provenite din construcții și/sau demolări pe domeniul public sau privat, această faptă sancționându-se cu amendă cuprinsă între 1.000 lei și 3.000 lei.
Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 6 informează ca acţiunile de depistare a persoanelor care abandonează deșeuri pe domeniul public se vor desfășura permanent, aplicându-se, de câte ori va fi cazul, sancţiuni contravenţionale cu scopul de a menține curăţenia în Sectorul 6.
Moloz aruncat în râuri și lacuri. Șofer: ”Dacă am văzut mașinile că răstoarnă aici”
Românii continuă în ritm susţinut să demoleze clădiri vechi şi să construiască altele moderne, iar şantierele generează anual peste un milion de tone de moloz.
Mare parte din aceste deşeuri ajung pe platformele de gunoi menajer, pe marginea drumului sau, şi mai grav, în râuri şi lacuri. Asta deşi ne-am angajat în fata Uniunii Europene că, până la sfârşitul anului viitor, vom reutiliza 70% din molozul pe care-l producem.
Pe şoseaua ocolitoare a Brașovului există nenumărate gropi improvizate de gunoi. Camioanele vin fără nicio teamă şi descarcă molozul la întâmplare. Cum ar fi acest şofer….
Șoferul camionetei: Dacă am văzut mașinile că răstoarnă aici….
Reporter: Ati văzut maşini mai multe care aduc aici gunoi?
Șofer: Da, camioane mari, nu ca mine….
Reporter: Aici este terenul unei femei care vrea să cultive porumb.
Șofer: N-am știut! Nu sunt de capul meu aici.
Reporter: Pai de capul dumneavoastră aţi venit! Aţi întrebat proprietarul?
Șofer: Păi nu, dar i-am întrebat pe ăștia care erau p-acolo și dacă erau mașinile și răstoarnă…
La Târgșorul Vechi, în Prahova, gropile unor vechi balastiere s-au umplut de moloz şi gunoaie.
Localnic: “Din toate colţurile şi de la Ploieşti, din toate comunele astea pe aici”.
Iar în apropiere de Sibiu, pe malul raului Cibin, deşeurile din construcţii formează obstacole greu de escaladat.
Localnic: „Unde să ducă omul toate astea, dacă nu avem o groapă amenajată”.
În mod normal, molozul ar trebui să ajungă într-un depozit de deşeuri inerte, care îl poate valorifica.
Radu Joiță, admistrator depozit deşeuri: “Deşeurile vor fi concasate, mărunţite şi transformate într-un conglomerat, un nou material utilizat în construcţii, fundaţii de drumuri.”
În ţară există însă doar câteva depozite de deşeuri inerte. Potrivit regulilor de mediu, acestea primesc doar beton, cărămizi, tiglă şi ceramică. Ele trebuie separate de lemn, plastic, polistiren, metal sau vată minerală.
Mădălina Mezei, administratorul unui depozit de deşeuri: ”Vin cu materiale amestecate pe care noi nu le putem primi şi atunci le refuzăm la groapă şi ele atunci sunt depozitate pe marginea râurilor, pe şanţuri şi pe unde găsesc loc liber.”
Constructorii scapă mai ieftin de moloz dacă îl duc într-un depozit de deşeuri inerte. De pildă, la cel din Braşov o camionetă de 3,5 tone se taxează cu 50 de lei, iar un TIR cu cel mult 300 de lei. Firma de salubritate preia şi duce molozul pe platforma de gunoi menajer, unde costă mai mult.
Ionuț Rusu, director companie de colectare deşeuri: “Preţurile pentru închirierea unui container încep de la 70 de lei mc şi se ridică până la 130 de lei mc, în funcţie de volumul containerului solicitat.”
Mai grav este ca multe deşeuri din construcţii polueză cursuri întregi de apă şi pun în pericol sănătatea oamenilor. România ar trebui ca în acest an să poată recicla sau reutiliza 55% din cantitatea de moloz pe care o produce şi 70 la % anul viitor. O ţintă greu de atins atâta vreme cât oamenii aruncă unde vor deşeurile, pentru că foarte rar sunt amendaţi.
Un lac de la marginea oraşului Satu Mare a ajuns o groapă de gunoi. Apa în care se aflau peşti şi raţe sălbatice a fost invadată de stufăriş, iar oamenii străzii şi-au făcut aici culcuş. Autorităţile locale ar vrea să transforme zona într-un loc de promenadă, dar spun că nu pot investi, pentru că jumătate din lac are alt proprietar.
În urmă cu 25 de ani, Lacul Cubic era pentru sătmăreni unul dintre locurile preferate de ieşire în aer liber. Cu timpul, însă, molozul şi gunoaiele au pus stăpânire pe fosta oază de linişte.
În urmă cu câteva zile, Lacul Cubic a fost scena unui incendiu de vegetaţie, iar persoanele vinovate nu au fost găsite nici până acum.
În urma incendiului au ars două hectare de vegetaţie uscată. Cauza incendiului – foc lăsat în aer liber nesupravegheat de persoane necunoscute.
Primăria din Satu Mare ar vrea să-i redea lacului frumuseţea de altădată, însă ar putea amenaja doar jumătate din zonă. Cealaltă aparţine Episcopiei Romano-Catolice. Autorităţile ar fi dispuse să ofere o sumă pentru administrarea întregii zone.
Dorel Coica, primarul municipiului Satu Mare: „Noi avem un proiect de reabilitare, dar din păcate jumătate a fost retrocedat Bisericii Romano Catolice. Am discutat cu ei. Şi aşteptăm acum din partea dânşilor. Ori ni-l cedează nouă să implementăm proiectul acesta sau fiecare îşi face pe partea lui.”
În ultimii ani, Primăria Satu Mare a curăţat de mai multe ori luciul de apă şi a interzis accesul căruţelor şi maşinilor care aduceau gunoi. Toate tentativele de a păstra curat Lacul Cubic au fost, însă, sortite eşecului.
Sursa: aici
UE ar putea economisi 7,5 miliarde euro anual dacă s-ar îmbunătăţi utilizarea deşeurilor din construcţii
Este esenţială existenţa unei economii circulare, care presupune construcţia, demolarea şi în final, reconstrucţia ulterioară cu materiale obţinute din deşeurile reciclate. Având în vedere că o tonă de deşeuri are o valoare de aproximativ 10 euro, în Uniunea Europeană ar putea fi economisiţi, în fiecare an, aproximativ 7,5 miliarde de euro ca urmare a îmbunătăţirii utilizării deşeurilor din construcţii şi demolări (C&D). De asemenea, fiecare tonă de material reciclat reprezintă o scădere importantă în cantitatea de deşeuri, aşadar protocolul aduce beneficii substanţiale atât sectorului construcţiilor, cât şi mediului’, conform comunicatului Smartpoint.
Potrivit sursei citate, peste două tone de deşeuri sunt generate anual din construcţii şi demolări, per cetăţean european, iar sectorul C&D generează cel mai mare volum de deşeuri din Uniunea Europeană, circa o treime din totalul deşeurilor produse.
În text se menţionează că o mare parte a deşeurilor din C&D este reciclabilă, însă rata de recuperare pentru UE28 este de sub 50%, unul din obstacolele reutilizării deşeurilor din fiind lipsa încrederii în calitatea materialelor reciclate.
‘Unul dintre obstacolele în calea reciclării şi reutilizării deşeurilor din C&D în Uniunea Europeană este lipsa de încredere în calitatea materialelor reciclate din construcţii şi demolări, care inhibă cererea de materiale reciclate C&D şi dezvoltarea infrastructurilor de gestionare a deşeurilor în sectorul C&D. Mii de locuri de muncă pot fi generate dacă piaţa deşeurilor rezultate din C&D este stimulată corespunzător’, se mai spune în comunicat.
Detalii despre noul protocol de gestionare a deşeurilor din construcţii şi demolări, dar şi despre potenţialele beneficii ale acestuia au fost prezentate marţi în cadrul conferinţei ‘Protocolul UE pentru gestionarea deşeurilor din construcţii şi demolări: Cum să transformi deşeurile în oportunităţi?’, organizate de Comisia Europeană, la sediul Reprezentanţei CE în România din Bucureşti.
VIDEO | Bărbat din Constanța, filmat în timp ce arunca moloz și tencuială pe geam, de la etajul 8. Ce decizie a luat poliția
Un bărbat din Constanța a fost amendat cu suma de 400 de lei de către Poliția Locală, după ce a fost filmat în timp ce arunca pe fereastra apartamentului (aflat la etajul 8) moloz și tencuială.
Poliția susține că un vecin al bărbatului l-a văzut cum arunca moloz și zidărie direct pe fereastră și l-a filmat, apoi a trimis imaginile la poliție, scrie Mediafax. În imagini se vede clar că materialele de construcție sunt aruncate intenționat de la etaj.
Poliția a constatat că bărbatul își făcea amenajări interioare în casă și că, cel mai probabil, i-a fost lene să arunce resturile de zidărie în mod normal. El a fost amendat cu 400 de lei pentru aruncarea, la întâmplare, a deșeurilor.
Galeata cu gheata, inlocuita cu cea cu moloz. Un palestinian din Gaza si-a turnat moloz in cap: Aici nu avem apa de irosit
Palestinienii din Gaza si-au lansat propria versiune a campaniei Ice Bucket Challenge.
Intreaga lume pare ca s-a unit in aceste zile pentru o cauza nobila: turnatul galetii de apa cu gheata in cap si efectuarea unei donatii pentru cercetarea in domeniul sclerozei amiotrofice.
Palestinienii ramasi fara familii si locuinte in urma conflictului din regiune au inlocuit galeata cu apa cu una cu moloz pentru a atrage atentia asupra distrugerilor cauzate de armata israeliana.
Intr-o inregistrare video, ajunsa virala, un jurnalist palestinian primeste in cap o galeata plina cu moloz. Apa nu prea se gaseste in regiune – a comentat acesta ironic adaugand ca exista din belsug moloz si resturi din cladirile distruse. A incercat in acest fel sa “trimita lumii un mesaj in legatura cu situatia din Gaza”.
Cel putin 2.100 de persoane au murit, in Fasia Gaza, incepand din 8 iulie, cand Israelul a lansat operatiuni militare dupa asasinarea a trei adolescenti israelieni de catre membri Hamas si pe fondul atacurilor cu rachete.
Sursa: Pro TV
Cum scapi de moloz după renovare?
Ați decis să faceți renovări în casă și nu știți unde să aruncați gunoaiele rezultate din construcții și demolări? Legea obligă şi persoanele fizice să execute lucrări de renovare a locuinţei numai cu autorizaţie de construcţie, în care este prevăzută obligaţia de a încheia un contract cu o firmă autorizată pentru eliminarea deşeurilor. Autorizaţia de construcţie se obţine de la primăria pe raza căreia se află imobilul respectiv, pe baza unui proiect de construire întocmit de un arhitect. Atât în Bucureşti, cât şi în ţară, firmele de salubritate aflate sub contract cu primăriile iau şi molozul provenit din renovări, amenajări, zugrăveli etc., dar numai contra cost. Firmele pun la dispoziţia celor interesaţi inclusiv sacii pentru moloz sau chiar containere, dacă vorbim de cantităţi foarte mari de deşeuri rezultate din renovarea locuinţei. Preţul variază de la oraş la oraş şi se calculează pentru fiecare metru cub de deşeuri, dar nu este foarte ridicat- de ordinul câtorva zeci de lei. Există şi localităţi în care ridicarea deşeurilor rezultate din renovări se face gratuit, dacă primăria a inclus acest serviciu în contractul încheiat cu firma de salubritate.
Chiar dacă tentaţia de a arunca molozul lângă ghena de gunoi sau pe spaţiul verde este foarte mare, trebuie ştiut că amenzile aplicate în acest caz sunt cât se poate de consistente. Sancţiunile diferă, de asemenea, de la oraş la oraş, în funcţie de cum au fost stabilite de primăria locală şi pot ajunge până la 5.000 de lei.
Trebuie spus că recuperarea materialelor din deșeurile rezultate din construcții și demolări este un angajament asumat de România în fața Uniunii Europene. O directivă UE de gestionare a deșeurilor prevede ca, până în 2020, cel puțin 70% din deșeurile de construcții să fie reciclate și refolosite.
Sancţiune usturătoare pentru un bărbat care s-a apucat să prepare mortar pe trotuarul din faţa firmei
Mai mulţi gălăţeni s-au ales cu amenzi după ce au găsit de cuviinţă să ocupe spaţiul verde cu saci cu moloz sau să prepare mortar chiar pe trotuar.
Un bărbat a fost amendat cu 1.000 de lei, după ce poliţiştii locali au constatat că acesta ocupase o parte a trotuarului din zona străzii Siderugiştilor din Galaţi pentru a prepara mortar. ”În timpul activităţii de patrulare, poliţiştii locali din cadrul Serviciului de Protecţie a Mediului, au constatat că numitul M.V. a preparat mortar pe trotuarul aferent unui spaţiu comercial de pe strada Siderurgiştilor. Persoana în cauză a fost sancţionată contravenţional, conform prevederilor HCL 260/2018”, a declarat Aurelia Matei, purtătorul de cuvânt al Poliţiei Locale Galaţi. Un alt gălăţean a ocupat spaţiul verde aferent unui bloc de pe strada Roşiori, depozitând aproximativ zece saci cu moloz. Persoana în cauză a fost sancţionată contravenţional cu amendă în sumă de 500 de lei, în baza legii 24/2007. Acelaşi lucru l-a făcut şi un alt bărbat, care a ocupat trotuarul aferent unui bloc de pe strada Saturn cu aproximativ 20 saci cu moloz, îngreunând astfel circulaţia pietonală din zonă. Şi acesta a fost amendat cu 500 lei, în conformitate cu prevederile HCL 260/2018.
Amenzi pentru mormanele de moloz şi gunoi abandonate pe domeniul public în Sectorul 6
În ultimele zile, polițiștii locali ai Sectorului 6 aflați în patrulare pe teren au depistat mai multe persoane care depozitau deșeuri provenite din construcții sau reamenajări interioare pe trotuare, în parcări sau în grădinile de bloc.
La începutul acestei săptămâni, în Cartierul Drumul Taberei, agenții au observat un tânăr în timp ce depozita saci cu deşeuri de natură diversă pe domeniul public. Din verificările efectuate, s-a stabilit că acesta se numește V.I.A., are 24 ani și domiciliul pe raza Județului Vaslui. Sancțiunea contravențională aplicată pentru încălcarea H.C.G.M.B. nr. 120/2010 privind Normele de salubrizare și igienizare ale Municipiului București s-a ridicat la 2.000 de lei.
Același act normativ a fost încălcat zilele trecute și de o doamnă în vârstă de 45 de ani, surprinsă de polițiști în timp ce “uita” câțiva saci plini cu deșeuri din construcții pe strada Valea Călugărească. Din verificări s-a demonstrat că persoana respectivă nu avea un contract de evacuare a deșeurilor încheiat cu o societate de salubrizare autorizată în acest sens, fiindu-i aplicată, de asemenea, o amendă contravențională.
Gabriel Mutu: Nu aș vrea ca amenda să fie regula
Potrivit H.C.G.M.B. nr. 120/2010 privind Normele de salubrizare și igienizare ale Municipiului București, persoanele fizice au obligaţia să nu abandoneze sau să depoziteze deșeuri provenite din construcții și/sau demolări pe domeniul public sau privat, această faptă sancționându-se cu amendă cuprinsă între 1.000 lei și 3.000 lei.
“Pentru a menține un sector curat, iar eforturile noastre, ale autorității publice locale să nu fie zadarnice, vom acţiona prompt şi-i vom amenda pe toți cei care depozitează deşeuri pe domeniul public. Totuşi, nu aș vrea ca amenda să fie regula, ci să învăţăm să fim civilizaţi şi să ne respectăm în comunitate”, a declarat primarul Gabriel Mutu.
Primăria Sectorului 6 informează membrii comunității că, în cazurile în care își renovează locuințele și obțin deșeuri voluminoase, pot apela la operatorul de salubritate autorizat, de la care pot achiziționa saci speciali care vor fi, ulterior, ridicați de reprezentanții acestuia. Asociațiile de proprietari care nu au datorii la operator beneficiază gratuit, de două ori pe an, de un container de 4 metri cubi.