Românii continuă în ritm susţinut să demoleze clădiri vechi şi să construiască altele moderne, iar şantierele generează anual peste un milion de tone de moloz.

Mare parte din aceste deşeuri ajung pe platformele de gunoi menajer, pe marginea drumului sau, şi mai grav, în râuri şi lacuri. Asta deşi ne-am angajat în fata Uniunii Europene că, până la sfârşitul anului viitor, vom reutiliza 70% din molozul pe care-l producem.

Pe şoseaua ocolitoare a Brașovului există nenumărate gropi improvizate de gunoi. Camioanele vin fără nicio teamă şi descarcă molozul la întâmplare. Cum ar fi acest şofer….

Șoferul camionetei: Dacă am văzut mașinile că răstoarnă aici….
Reporter: Ati văzut maşini mai multe care aduc aici gunoi?
Șofer: Da, camioane mari, nu ca mine….
Reporter: Aici este terenul unei femei care vrea să cultive porumb.
Șofer: N-am știut! Nu sunt de capul meu aici.
Reporter: Pai de capul dumneavoastră aţi venit! Aţi întrebat proprietarul?
Șofer: Păi nu, dar i-am întrebat pe ăștia care erau p-acolo și dacă erau mașinile și răstoarnă…

La Târgșorul Vechi, în Prahova, gropile unor vechi balastiere s-au umplut de moloz şi gunoaie.

Localnic: “Din toate colţurile şi de la Ploieşti, din toate comunele astea pe aici”.

Iar în apropiere de Sibiu, pe malul raului Cibin, deşeurile din construcţii formează obstacole greu de escaladat.

Localnic: „Unde să ducă omul toate astea, dacă nu avem o groapă amenajată”.

În mod normal, molozul ar trebui să ajungă într-un depozit de deşeuri inerte, care îl poate valorifica.

Radu Joiță, admistrator depozit deşeuri: “Deşeurile vor fi concasate, mărunţite şi transformate într-un conglomerat, un nou material utilizat în construcţii, fundaţii de drumuri.”

În ţară există însă doar câteva depozite de deşeuri inerte. Potrivit regulilor de mediu, acestea primesc doar beton, cărămizi, tiglă şi ceramică. Ele trebuie separate de lemn, plastic, polistiren, metal sau vată minerală.

Mădălina Mezei, administratorul unui depozit de deşeuri: ”Vin cu materiale amestecate pe care noi nu le putem primi şi atunci le refuzăm la groapă şi ele atunci sunt depozitate pe marginea râurilor, pe şanţuri şi pe unde găsesc loc liber.”

Constructorii scapă mai ieftin de moloz dacă îl duc într-un depozit de deşeuri inerte. De pildă, la cel din Braşov o camionetă de 3,5 tone se taxează cu 50 de lei, iar un TIR cu cel mult 300 de lei. Firma de salubritate preia şi duce molozul pe platforma de gunoi menajer, unde costă mai mult.

Ionuț Rusu, director companie de colectare deşeuri: “Preţurile pentru închirierea unui container încep de la 70 de lei mc şi se ridică până la 130 de lei mc, în funcţie de volumul containerului solicitat.”

Mai grav este ca multe deşeuri din construcţii polueză cursuri întregi de apă şi pun în pericol sănătatea oamenilor. România ar trebui ca în acest an să poată recicla sau reutiliza 55% din cantitatea de moloz pe care o produce şi 70 la % anul viitor. O ţintă greu de atins atâta vreme cât oamenii aruncă unde vor deşeurile, pentru că foarte rar sunt amendaţi.